Așezarea antică Storgozia provine de la o stație de-a lungul drumului, situată pe drumul principal al Imperiului Roman „Via Traiana“, care conectează Escus și Filipo­polis. Probabil că moștenește denumirea așezării trace, care a existat în acest loc.

În Storgozia este localizată o diviziune a primei legiuni Italice, repartizată în No­vae. Condițiile mai bune de exercitare a unei activități economice atrag populația din așezările mai mici din jurul stației. Atacurile tot mai dese ale triburilor goti­ce forțează populația stației să se mute în Sud, spre terenul cu condiții de fortificare naturală, la defileul râului Tuchenitsa, din care face parte parcul actual „Kailaka”. La începutul secolului IV, o suprafață de 31 decari este înconjurată cu un zid de apărare solid, cu lățime de 2.20 m, con­struit din piatră spartă lipită cu mortar alb, două porți și trei turnuri cu forme diferite.

Descoperirile arheologice din Storgozia și necropola sa mărturisesc faptul că orașul antic a existat până la sfârșitul secolului VI, când acesta a fost distrus de slavi si avari. În zilele de azi, în incinta cetății sunt descoperite și restaurate două clă­diri publice monumentale – bazilică creș­tină târzie (cu lungime de 45.20 m și lăți­me de 22.20 m) și un depozit de cereale. Este păstrat și sistemul de fortificare.

Mai JUDEȚUL PLEVEN

Mai HARTA RUTEI