Orașul antic Colonia Ulpia Escus apare în perioada 106–109 pe rămășițele castrului legiunii a IV Scitică și legiunii a V-a Mace­doniană, la începutul secolului I. Atunci se construiesc multe drumuri care deser­vesc necesitățile armatei, administrației și comerțului în Imperiu și în afara aces­tuia. Castrul militar obține statutul de colonie după victoria glorioasă a împăra­tului Marc Ulpius Traian (98–117) asupra dacilor.

Orașul roman devine o intersecție impor­tantă, înregistrând o înflorire serioasă în secolele ІІ–IІІ, când este construită partea centrală a orașului. Se dezvoltă arhitec­tura monumentală civilă și religioasă.

Ulpia Escus este construită cu forma dreptunghiulară caracteristică orașelor romane, străzile fiind perpendiculare, direcționate Est-Vest și Nord-Sud. Străzi­le sunt acoperite cu dale de piatră, sub care sunt pozate conducte de alimentare cu apă și canale pentru apele reziduale. Suprafața totală a orașului este de 28 ha.

În partea centrală a orașului este situat Complexul de forumuri (97х200 m), con­struit din pietre de calcar în „stil corin­tic“. În partea de Sud-Est a acestuia se află „Templul Furtunii“, construit aproxi­mativ în anul 190.

În partea nordică a Forumului, în anul 125 este ridicat „Templul Triadei Capitoline, dedicat zeităților romane princi­pale - Jupiter Optimus Maximus, Junona și Minerva. În apropiere se află clădirea magnifică a Bazilicii civile (97х24 m), construite în anul 135. În cadrul acestei clădiri are loc soluționarea litigiilor, gu­vernanța și schimburile comerciale din colonie. Orașul înregistrează înflorire și în secolul ІV, în timpul domniei împăratului Constantin Cel Mare (306–337). Pe malul fluviului Dunărea este construit un mare pod de piatră și lemn între Ulpia Escus la satul Gigen și cetatea romană Sucidava (Corabia). În epoca creștină timpurie Es­cus este un centru episcopal.

În perioada de „Marea migrație a popoa­relor“ (sec. ІV–VІ) Imperiul Roman se lo­vește de pericolul de invazii barbare din Nord. Atacurile acestora includ și Escus, care este cucerit de hunii lui Atila în anul 447 și distrus și incendiat de avari în anul 586. Viața în Escus există până la invaziile Imperiului Otoman în secolul XIV, pe ră­mășițele orașului antic existând ulterior o așezare medievală.

Ulpia Escus este o rezervație arheologi­că. Și acum aici se pot vedea rămășițe de străzi, temple, o mare bazilică civilă. Sunt descoperite și Complexul de foru­muri, temple ale Triadei Capitoline (Jupi­ter, Junona, Minerva), o mare bazilică ci­vilă, clădiri civile, băi, etc.

Mai JUDEȚUL PLEVEN

Mai HARTA RUTEI